luni, 2 iunie 2025

GÂNDul, ADNul, OMul

„Omul este produsul gândurilor lui. El devine ceea ce gândește.”

Mahatama Gandhi

          După descoperirile și demonstrațiile oamenilor de știință, gândul este un fenomen ce funcționează pe bază de tahioni și este în stare să regenereze, ori să degenereze structuri, dependență de frecvența pe care este pornită. La fel prin intermediul gândului, visele au posibilitatea de a pătrunde în dimensiunea fizică – adică, de a fi sesizate de neuroni, percepute la nivel de materie imaginară și procesate cognitiv. Un rol important (ca o antenă) în acest fenomen avându-l epifiza, sau, glanda pineală - chiar dacă se află în mijlocul creierului, are pigmenți ce reacționează la lumină – acest fenomen este descris detaliat în cartea TRANSCENDENȚA, ce o puteți accesa prin link-ul:

 https://drive.google.com/.../1cX2pFJ59ylBT0mT0Ie8.../view...

          Să facem o analiză semiotică a corpului uman, deoarece, ADN-ul se află în tot corpul, iar fenomenele sacre se ascund în cele mai vizibile locuri:

1.     INIMA – organ ce nu doar pulsează pentru a direcționa sângele, dar, după cum ne-au demonstrat bioenergeticienii, are un câmp electromagnetic de cinci mii de ori mai mare decât al creierului;

2.     COLOANA VERTEBRALĂ – are 33 discuri, o asociere enigmatică cu 33 de ani ai vieții pământene a lui Iisus, iar al 33-lea este încununat cu creierul: conexiune esențială cu talamusul (ce formează legături cu măduva spinării, la egipteni și la greci se numea Soare, sau Lumina lumii) și glanda pineală (antena);

3.     MĂDUVA SPINĂRII – este o consistență de grăsime și neuroni, care, împreună cu creierul au o funcție metafizică uluitoare, de activare a centrilor energetici, pentru atingerea stării spirituale cât mai înalte (acestei consistențe în vremurile vechi i se spunea uleiul hristic), cu ajutorul tehnicilor alimentare și respiratorii, această consistență se ridică în sus, spre creier, activând canalul kundalini;

4.     NERVII – structura neuronală canalizată în coloana vertebrală se aseamănă cu șarpele încolăcit pe tulpina copacului din Eden, fiind unită cu talamusul, numit Soare și cu glanda pineală, numită Luna – iată și interpretarea magnetismului și electricității ființei umane;

5.     12 NERVI CRANIENI – aceștia sunt: nervul olfactiv, nervul optic, nervul oculomotor, nervul trohlear, nervul trigemen, nervul abducens, nervul facial, nervul vestibulocochlear, nervul glosofaringian, nervul vag, nervul accesor și nervul hipoglosal. Și-a pus cineva întrebarea: „De ce sunt 12?”? Exact 12 apostoli a avut Hristos;

6.     EMISFERELE întreaga structură (cerebrală) este protejată de doi îngeri: al liminii și al întunericului, adică, de zi și de noapte – astea sunt cele două emisfere cerebrale: rațională și intuitivă;

7.     GLANDA PINEALĂ – transformatorul conștientului în conștiință, a ceea ce este vremelnic, în atemporalitate, adică, a timpului în eternitate – anume activarea acestei glande are menirea de trezire spirituală, dar ea nu poate fi activată, decât cu ajutorul celor 7 centri energetici – Iisus ne-a explicat prin pilde acest fenomen și chiar a menționat că, împărăția Tatălui este în inima noastră, iar Lumina este în ochiul nostru și toată transformarea depinde de CREDINȚA noastră;

8.     ADN – acidul dezoxiribonucleic în care găsim incifrat CODul genetic prin intermediul căruia se transmit toate informațiile predecesorilor, pentru a dezvolta și a menține în viață un organism, cu toate predispozițiile de rigoare. Acest COD păstrează în el o încărcătură electromagnetică luminiscentă, ce înmagazinează în sine nu doar memoria noastră personală, experiențele predecesorilor, dar și evoluția cosmosului, cu esența începutului. ADN-ul are proprietatea nu doar de a păstra datele, dar și de a prinde frecvențe invizibile din spațiu și a modela după acestea, a le procesa și a emite frecvențe – un fenomen demonstrat de către savanții fenomenologi și geneticieni – dar este și modul în care funcționează gândurea umană.

În concluzie ajungem la înțelegerea că, cheia către lumea duhovnicească este în noi înșine, iar neștiința sau interpretarea eronată a semnelor și fenomenelor este limita în evoluția noastră ca ființe spirituale.

Ne rămâne în continuare să cercetăm fenomenologia prin prisma Scrierilor Sfinte și vom găsi nu doar cheia, dar și ușa potrivită aspirațiilor spirituale constructive!

Ana SÎRBU, Dorctor în Științe